In ritmul asta reteaua de socializare se va duce pe apa sambetei ca si hi5-ul. Sincer acum. Fugi dintr-o parte de tot felul de personaje, dar dai de ele vrand nevrand pe facebook. Eu zic sa ne mutam pe altceva. Oare daca ne mutam pe alt site de socializare se va ajunge aici?

Din punctul meu de vedere facebook-ul meu va ajunge cat de curand ca si hi5-ul meu, adica inchis. Cel mai bine. :)

Pregatiri peste pregatiri, informatia iti intra in cap tot mai multa, dar parca prea repede si fara rost. Eu una pe langa bac mai am si nenorocita aia de scoala de soferi, care parca nu se mai termina. Daca stai si le pui cap la cap pe toate o sa-mi dati dreptate. E greu, a 12-a e grea, exista un stres permanent.

Si cand toate merg ‘de minune’ te trezesti ca si cei mai dragi prieteni iti mai dau peste nas. Cand tot  ce vrei e sa vorbesti , sa mai schimbi pareri. Lumea si-a luat-o in cap de la o vreme. Aseara mi-a ajuns si mie totul pana la os. Intr-o fractine de secunda am cedat, si singurul mod de a ma descarca a fost sa plang cinci minute in forta. Dar au fost ei, prietenii mei, care nu m-au lasat sa imi distrug nervii de tot si m-au sprijinit cum au putut mai bine.

Cel mai bun sfat e acela ca indiferent cat de doborat te simti, singur trebuie sa-ti ridici moralul sa-ti spui ca poti, ca nu te dai batut. Nu a ajuns un amarat de bac sa te distruga psihic. Capul sus , viata nu se sfarseste aici. :)

Dar articoul vrea sa fie despre trecerea dintre ani, mai exact noaptea de revelion. Toata lumea bea si mananca, se distreaza, are si de ce, se apropie un an nou. Mai urat e cand inainte cu doua zile te trezesti ca planurile se duc pe apa sambetei si ramai acasa singur. Si te gandesti, ce mai distractie. Dar nu se sfarseste asa.  Ei , atunci cand ai prieteni totul e posibil.  Desi invitatiile sunt facute, totul este pregatit, inca mai astepti sa soseasca ei, prietenii tai.

In asteptarea mea , nu am realizat ca timpul a trecut si in dupa-amiaza de 31 decembrie m-am scapat la somn. Gasca imi bate la usa iar eu inca dormeam si nu am fost pregatita. Ei, sa vezi ce, ca e abia ora 19 si mai e mult pana dimineata. Asa ca am dat drumul distractiei. Intai de toate trebuie sa faci cunostinta cu locul in care iti vei petrece toata noapte. Timpul trece, fiecare cu activitatea lui, care face un gratar, care joaca o tabla, dar ne trezim ca mai sunt 5 minute pana la miezul noptii iar noi inca mai stam la o carte. Fugim afara si cerul era luminat din toate partile de artificii. Sampania curgea , din pacate am uitat paharele in casa , asa ca si cu sticla se poate. Distractia continua pana dimineata, cand mai trebuia sa si dormim cat de cat. Glumitele nu inceteaza sa existe, dar asa-i frumos cand suntem cu totii impreuna.

Vreau sa le multumesc celor care au avut placerea sa petreaca revelionul alaturi de mine, sa-i multumesc in special lui, ca nu m-a lasat la greu si le doresc tuturor toate cele bune. La multi ani! :)

Dublu M. <3

Desi prima zi de Craciun nu a inceput tocmai ok, s-a dovedit a fi una minunata. De dimineata nu ma simteam ok. Parca alta data mai simteam ca sunt sarbatori si alte alea, dar de data asta era ceva diferit, ceva lipsea. Nu am stiu ce si am zis ca mai bine fac o vizita unei prietene, poate poate ma voi simti mai bine. La lasarea serii am zis ca nu ar strica o mica ieseala cu prietenii. Stiti voi, nu ai chef, iti vine pe parcurs. Asa a si fost. Doar ca planurile au fost date peste cap de un apel la care sincer nu ma asteptam. Cineva in aceeasi situatie ca mine ma astepta nu departe de locul unde eram cu prietenii. Am zis ca si asa nu am ce pierde.

Stiti voi, timpul trece repede cand e vorba de distractie. In scurta plimbare prin oras am realizat ca acel ceva ce lipsea de dimineata era complet acum. Poate Craciunul nu va fi atat de rau nici anul asta. Nu pot decat sa-i multumesc lui si prietenei mele care m-a scos din casa in ciuda faptului ca nu ma simteam in largul meu.

Sa aveti si voi un Craciun fericit, atat cat a mai ramas din el! :)

Stiti voi vorba aceea “Ochii caprui fura inima oricui”. Se poate spune si asa in cazul de fata. Chiar saptamana trecuta mi-am pierdut minute intregi uitandu-ma in acesti ochi care sincer imi sunt atat de dragi. Uneori e suficient sa privesti in ochii cuiva sa-ti dai seama ce se intampla, alteori nu poti intelege nimic. 

Tot ce stiu este ca imi e dor de ochii lui caprui, mari si frumosi! click

Dar totusi parca ceva lipseste. Da, zapada.  Mai e destul timp pana la Craciun, dar degeaba e frig daca zapada lipseste. Si totusi iti aduci aminte din copilarie de zilele in care nu puteai iesi din casa din cauza zapezilor si cat de bine te distrai. De la an la an zapada este tot mai putina. Imi e dor sa ies la sanius, sa fac oameni de zapada sa ma joc cu prietenii de-o viata, chiar daca am 18 ani de acum, tot un copil ma simt. Si cred ca si voi, cititorilor, simtiti la fel.

Peste vreo 3 saptamani vom impodobi bradutul si vom canta colinde. Imi aduc aminte cu drag de cand eram mai mica si stateam in bratele lui tati langa bradut invatam colinde si eram asa fericiti. Anii trec, dar astfel de amintiri nu le poti uita niciodata. Era frumos.

Si uite o melodie mai de sezon asa! aici

Mai tarziu am aflat ca defapt tanarul era fratele unei prietene de ale mele. Vestea m-a socat total, dar nu numai pe mine, cat si pe restul prietenilor.  Desi nu am putut ajunge la inmormantare, nu am putut sa-i fiu aproape prietenei mele, inca ma simt ciudat.

Viata e destul de schimbatoare. Azi iti poate oferi totul , iar maine iti poate lua tot. Insa, inca un tanar nevinovat a mai plecat dintre noi. Familia este distrusa. Ce putem face in astfel de situatii? Nimic. Poate asa i-a fost sa fie, asa a dorit Dumnezeu sa-l ia alaturi de El pe tanar. Prietenii nu au incetat sa ureze familiei Condoleante. Durerea e destul de mare mai ales pentru mama care si-a pierdut copilul atat de tanar. Desi nu l-am cunoscut personal pe acesta, a fost un tanar plin de veselie,cu simtul umorului,  asa cum spun apropiatii.

Imi pare rau ca nu am fost la inmormantare. Tot ce ii pot spune acum prietenei mele este sa fie puternica si sa treaca peste asta.  Dumnezeu sa-l odihneaca-n pace!

Oameni buni daca anul asta pe 11.11.11 la 11:11 n-a fost sfarsitul lumii, asteptati pana la anul pe 12.12.12 la 12:12 poate atunci va fi sfarsitul lumii. [:))]

In fata blocului ghici belea? Unul din fostii tai prieteni impreuna cu tatal lui parcasera exact in spatele masinii tale, grabiti sa-ti faca o vizita. Cum parintii nu erau acasa, stiind ca pentru asta au venit, te grabesti sa le spui cat mai repede si cam nepoliticos ce-i drept, ca te grabesti sa ajungi undeva. Nu dureaza mult si cei doi se retrag iar tu te urci in masina si o iei din loc. Ajunsa la fata locului, sa inceapa petrecerea. Si uite asa cheful se intinde pana a doua zi cand a sosit momentul sa mai mergi si acasa. Nici nu intri bine in curtea blocului si alta belea. Locul de parcare e ocupat. Si nerealizand cine e, incepi sa claxonezi, in ideea ca cineva se va simti si isi va muta masina.

Obosita pana peste cap te gandesti tu asa si iti dai seama ca defapt respectivul e venit la tine. Cel mai bun prieten era hotarat sa te scoata la o plimbare alaturi de ceilalti care il insoteau. Nu trece mult timp si pui mana pe telefon . Amicul tau raspunde, iar tu nervoasa il intrebi scurt si la obiect: Ce mama naibi cauti tu la mine la ora asta? Si mi-ai mai luat si locul de parcare. Nu peste mult timp te calmezi si urci in casa. Stiind ca nu esti in stare de nimic dupa o noapt de chef, refuzi invitatia prieenilor tai. Dar intr-un final plecati la drum imediat, caci nu ai putut sta sa dormi in loc sa iesi cu bunul tau amic. Dar stii tu, oboseala isi spune cuvantul. Si numai bine cat baietii pregateau gratarul, te-ai gandit sa adormi. Nu pentru mult timp caci cineva iti sopteste ca ii place de tine chiar si cand dormi.

Distractia continua pana seara cand fiecare se intoarce la casa lui, dar nu inainte ca cineva sa te stranga tare in brate si sa-ti spuna noapte buna. Si tocmai cand sa se intample… te-ai trezit.

A fost un vis, un vis frumos.  :)

REMEMBER,

I didn’t walk away,

You let me go. :)